Caută
  • Loredana Elena Egri

Șeful nu mă apreciază la adevărata valoare

Una dintre cele mai răspândite surse de nemulțumire la job este: lipsa aprecierii.


Dacă în viața noastră personală, putem gestiona mai ușor acest neajuns ( deoarece ne permitem să spunem ce ne nemulțumește), la job însă, problema este ceva mai complicată.

Sună cunoscut?

”Șeful nu vede niciodată cât fac! Șeful nu este niciodată mulțumit oricât aș face! Șeful nu a înțelege ce vreau! Șeful nu pricepe! Șeful nu se gândește deloc la nevoile mele! Șeful îl preferă întotdeauna pe colegul meu! Șeful a uitat de ziua mea! Șeful , șeful, șeful!”


Dacă această problemă ar afecta doar moralul la job nici nu ar fi atât de grav dar, cel mai adesea, astfel de frustrări ajung să afecteze și viața personală.

Ce putem face pentru a rezolva această problemă sensibilă?

O soluție simplă este comunicarea deschisă 🙂. Dar haideți să fim sinceri: cine suntem noi să îi atragem atenția șefului, până la urmă dacă acesta ar fi atât de preocupat de persoana noastră, nu s-ar comporta așa, sau măcar ne-ar cere părerea.


Deci ce e de făcut, exceptând opțiunea de a renunța la job, bineînteles), există vreo altă variantă?

Din fericire, există o soluție, una chiar foarte simplă și este la îndemâna fiecăruia dintre noi! Aceasta începe cu: stabilirea motivului pentru care ți-ai ales jobul

Motivele alegerii jobului pot fi variate precum:

  • Din plăcere

  • De plictiseală

  • Din nevoia de bani

  • Dorința părinților/prietenilor/partenerului

  • Pentru a te simți util

  • Pentru a învăța

  • Pentru stima de sine

  • Pentru a fi aproape de cineva

  • De rușine, etc

Dacă ți-ai ales jobul pentru a avea a avea apreciarea superiorului ierarhic, îmi pare rău dar  soluția de mai jos nu este pentru tine, însă dacă ți-ai ales jobul pentru unul din motivele de mai sus, asemenea majorității dintre no, sau daca te nemulțumește faptul că șeful nu te apreciază la adevărata valoare, soluția pentru tine este:

Să te concentrezi pe ceea ce îți dorești să obții de la job și mai puțin pe capacitățile emoționale ale superiorului tău.

Nu uita:


Atâta timp cât ai ales acest job: din nevoia de bani sau de cunoaștere, de plictiseală, împins de cei din jur, pentru a învăța ceva nou sau orice altceva concentrează-te pe ceea ce vrei.

  • Nu ai nevoie de atenția șefului

  • Nu ai nevoie de aprecierea șefului

  • Nu ai nevoie de încurajarea șefului

pentru că nu acesta este motivul pentru care ai ales acest drum!


Mulți oameni, azi celebri pentru noi: Galilei, Freud, Einstein, Ford, Edison, nu au fost încurajați în drumul lor, din contră au întâmpinat numai piedici, însă asta nu i-a oprit în vreun fel.


Cel mai de nădejde aliat pe care îl putem avea în drumul nostru anevios prin viață este încrederea de oțel în propria noastră persoană.


Dacă există această încredere de neclintit, nu vom avea nevoie de aprecieri nici din partea sefilor, nici din partea prietenilor, nici din partea familiei, nici din partea societății,

ci vom merge în continuare pe drumul nostru, necliniți de piedicile care apar în calea noastră.


Gândire critică

Oare nu suntem ( *puțin) egoiști?  când avem pretenția ca managerul nostru (care ne cunoaște abia de câteva luni și despre care știm că are multe responsabilități în sfere variate)  să fie atât de abil încât să poată observa fiecare lucru bun pe care îl facem?


Până la urmă e un simplu om, cu defecte, la fel ca fiecare dintre noi.


L.E.E.

0 afișare